A. Efectele economice

         1. Aprovizionarea cu forță de muncă

Migranții au umplut deficitul de muncă format în urma războaielor secolului XX în sectore grele precum industria, mineritul sau agricultură, contribuind la boom-ul economic din deceniile VI-VIII.

         2. Diversificarea pieței muncii

S-a observat o diferențiere pe piața muncii, unde migranții ocupau adesea poziții pe care localnicii le refuzau.

          3. Fenomenul "Brain Drain" în sens invers

În cazul specialiștilor din Europa de Est, în ultimul deceniu al secolului XX (anii '90), statele occidentale au beneficiat de forță de muncă înalt calificată, fără a fi necesare investiții în educația lor (ex: specialiști IT).

B. Efectele socio-culturale

         1. Societăți multiculturale

Migrația a adus împreună diverse culturi și etnii care s-au unit, mai ales în orașele mai mari, formând o mai mare diversitate culturală, dar și tensiuni sociale.

         2. Integrare și segregare

Procesul de integrare a fost inegal. În multe zone ale lumii au apărut enclave etnice și fenomene de segregare rezidențială și socială.

         3. Tensiuni sociale și politice

Creșterea migrației, în special în deceniul X, în urma căderii URSS-ului, a alimentat nașionalismul și mișcările anti-imigrație, pe fondulpercepției că migranții sunt o povară pentru sistemele sociale și că amenință identitatea națională.

A. Efectele economice

         1. Fluxul masiv de remitențe

Sumele de bani de bani trimise familiilor din țară au susținut consumul, au îmbunătățit standardul de viață al familiilor, au finanțat educația și sănătatea.

         2. Fenomenul "Brain Drain"

Pierderea personalului calificat (medici, ingineri, cadre didactice) a afectat serios sectoarele cheie, ducând la deteriorarea capitalului uman și la insuficiența forței de muncă în domenii esențiale.

          3. Dezvoltarea inegală a economiei

Remitențele au tăiat decalajul de inegalitate între gospodăriile care primeau bani și cele care nu, dar au alimentat consumul mai degrabă decât investițiile.

B. Efectele socio-culturale

         1. Schimbări în structura familială

Plecarea pe termen lung a unuia din părinți (sau a ambilor) a dus crize familiale, copiii ajungând în grija rudelor (fenomenul copiilor orfani din părinți plecați la muncă)

         2. Transformări culturale

Migrația a intordus noi modele de viață și aspirații, cel mai vizibil prin tendințele de cheltuire a banilor trimiși din străinătate, schimbând structurile sociale tradiționale

         3. Schimbări demografice

În unele regiuni, migrația masivă a dus la depopulare, îmbătrânirea celor rămași — îmbătrânirea poporului drept consecință directă — și transformări ale peisajului demografic și arhitectural.